Cum ne influențează sănătatea trecerea la ora de iarnă?

julian hochgesang Wd8gStxy3s unsplash

România este una dintre cele 76 de țări care respectă această schimbare de oră, dar multe altele au ales să nu mai facă acest lucru, din diverse motive. Sistemul cu ora de vară – ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.

Majoritatea oamenilor se adaptează cu ușurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile. Ritmul circadian este influențat de lumina soarelui. Aceasta dictează câtă melatonină produce corpul nostru. Când avem parte de multă lumină, organismul produce o cantitate mică de melatonină. Când este întuneric, organismul secretă melatonină, acest hormon care induce somnul.

Trecerea la ora de iarnă ne tulbură somnul, pentru că mulți avem probleme în a ne adapta să dormim mai târziu, dar totuși să ne trezim devreme pentru muncă sau școală. Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări: 

a) cardiovasculare manifestate prin variații ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac; 

b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolență), astenie, apatie, anhedonie, agitație, irascibilitate, anxietate.

Expunerea redusă la lumina naturală a soarelui poate duce la schimbări de dispoziție, din cauza producție scăzute de serotonină, hormonul fericirii. Astfel, există riscul apariției depresiei. De aceea, este important ca în această perioadă a anului să facem în continuare plimbări în aer liber, indiferent de starea vremii.

Cum putem depasi mai usor aceasta perioada:

  • Să evităm consumul de cafea și băuturi ce conțin cofeină. 
  • Este important să ne focusăm pe latura pozitivă. Atunci când ne „hrănim” cu aspectele negative, de fapt ne îngreunăm procesul de adaptare.
  • Planificarea corespunzătoare a activității. 
  • Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanțelor psihoactive sau situațiilor conflictuale. 
  • Petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.
  • O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și semințe, care au în compoziție uleiuri şi grăsimi sănătoase.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu utilizarea lor. Pentru mai multe informatii puteți consulta Politica de confidențialitate a datelor personale.